Un proiect de spital, cat un proiect de tara

Domeniul sanatatii este atat de complicat… Trebuie sa educam politicienii sa cantareasca serios modul in care politica domina aspecte fundamentale ale ingrijirii pacientilor si ale sanatatii oamenilor. Cand politica se insinueaza prea mult in relatia doctor – pacient… adesea o da in bara. (Prof. Bob Wachter)

Am scris acum cateva zile despre cum s-a dezvoltat spitalul Colentina, in contextul in care sistemul de sanatate este in agonie. Monitorizata din 2006 de Euro Health Consumer Index, Romania are o cadere constanta, pentru ca in 2016 sa ajunga pe locul 35 din 35, ultima… ultima in toata Europa.

Pentru cei care nu sunt familiari cu ce se intampla la spitalul Colentina, pe scurt: “Medicul Bogdan Andreescu a preluat spitalul Colentina în faliment și a făcut din el o instituție performantă. Cu medici devotați pacienților, cu echipe interdisciplinare, cu dotări fără echivalent în sistemul de stat, în unele secții. Din păcate, Gabriela Firea l-a demis, la începutul lui 2017, sub un pretext absolut ridicol.” (Simona Tache).

Ca si in blogul anterior, scriu pe baza intalnirii cu presa a fostului manager al spitalului Colentina, Dr. Bogdan Andreescu, care a avut loc in ultima zi a lunii februarie. De la descrierea proiectului pe care Dr. Andreescu isi doreste sa il demareze, intalnirea cu presa s-a transformat intr-o dezbatere despre sistemul de sanatate… si nu numai.

! Pentru a usura parcurgerea textului, citatele fara referinta ii apartin Dr. Andreescu si voi marca doar ce preiau din alte surse.

Despre superspital

Noi toti din Romania dorim sa facem spitale, sa nu mai plece lumea.

“Nu mai voiam să fac pe directorul la Colentina, voiam să lucrez într-un proiect mult mai mare, care însemna reorganizare de spitale într-un super-spital, pe care eu l-am denumit Spitalul Metropolitan” (Active News). Spitalele ar fi fost relocate treptat, pe baza unei strategii de cooptare a partilor implicate. Pentru a-l descrie, Dr. Andreescu foloseste metafora terminalului si avioanelor, pentru ca spitalul ar avea o parte centrala, de coordonare, restul fiind conceput modular.

Acest spital s-ar putea face pe suprafata de 33 ha unde se afla acum o fosta fabrica de vagoane si ar include si spitalul Colentina. “Spitalul Metropolitan, „super-spitalul”, cum îl numește dr. Andreescu, este un soi de oraș medical ce are, în loc de secții, centre de excelență de profil.”(Active News)

Spitalul asta s-ar face fara bani… Eu vi-l fac si nu va cer niciun ban.

Cum? “Sunt spitale care stau sa cada… dar care stau pe terenuri foarte valoroase.” S-a spus un pic mai mult despre cum ar fi finantat acest proiect. “Primaria face o companie de proiect – si lucrezi prin ea.”

Totul este fezabil, totul este sa vrem.

Ce argumente sunt pentru un super-spital?

Economice

“România este o țară săracă. Și un spital atât de mare este capabil să industrializeze costurile de producție ale actului medical.” Cea mai mare parte a costurilor unui spital sunt investitiile in tehnologie. In plus, multe spitale nu utilizeaza eficient echipamentele existente. Prin aceasta integrare s-ar reduce costurile cu tehnologia prin volum si sharing (economies of scale).

Win/Win

S-ar folosi mult din capitalul existent si ar rezulta un spital state of the art. Terenurile pe care stau multe spitale gata sa cada pot fi utilizate in alte scopuri care sa contribuie la dezvoltarea Bucurestiului.

Future proof

O structura modulara ofera flexibilitate si adaptabilitate. Tehnologia in sanatate evolueaza dramatic. Nu trebuie sa reconstruiesti sau sa redesign un intreg spital, poti face modificarile necesare unde si cand este necesar.

Educatie

Centrele de excelenta ar putea oferi conditii de instruire de top pentru specialisti. In plus, Dr. Andreescu considera ca cercetarea este esentiala.

Calitatea acutului medical

Partea centrala ar fi cea care orchestreaza ingrijirea pacientului. Reamintesc exemplul pacientului cu cancer, prognostic terminal, la care au lucrat 49 de medici si acum, 4 ani mai tarziu, este cancer free. Sectia medicului Ruxi Patrascu din spitalul Colentina a coordonat cazul.

In US, medicii care se ocupa explicit de acest act de coordonare sunt numiti “Hospitalists”. Profesorul Bob Wachter, pe care am avut onoarea sa il cunosc, a fundamentat aceasta specializare ca raspuns la abordarile excesiv de manageriale in medicina. Prof. Wachter este una dintre cele mai influente voci in medicina. Recent a coordonat realizarea unui raport pentru strategia de digitalizare NHS (sistemul medical din UK).

Asta e diferenta dintre cateva luni si 4 ani.

Spitalul Colentina. Astazi. Sursa: Enterprise Colentina

Eu vad totul integrat

Proiectul acestui spital contine detalii complexe despre viziune si avantaje. Recomand.

 

Un proiect de superspital, cat un proiect de tara

A construi acum de la zero un sistem de spitale in care in prim plan se afla tot prafuitele spitale regionale ale anilor ‘70 ar fi cea mai mare greseala si cea mai mare sansa pierduta de tara noastra! (Proiect – Spitalului Metropolitan Bucuresti. Cititi-l.)

Nimic mai adevarat.

Voi ce ziceti? Noi putem sa avem spitale ca in Turcia?

Daca ar fi vointa, s-ar face (mai multi jurnalisti)

„Eu cred că viitorul și soluția pentru România ar fi un superspital, cât 7-8 spitale regionale la un loc. De ce ne trebuie un spital atât de mare? Pentru că România este o țară săracă. Și un spital atât de mare este capabil să industrializeze costurile de producție ale actului medical.”

Suntem o tara saraca… Vicepreședintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, ne informeaza: “Numai anul trecut (n.b. 2016), bugetul CNAS pentru prestațiile medicale acordate în baza documentelor internaționale a atins un apogeu de aproximativ 128 de milioane de euro. Această cifră reprezintă de zece ori mai mult decât fondurile pe care noi le alocăm pentru îngrijiri medicale la domiciliu la noi în țară sau aproape dublul bugetului alocat pentru serviciile medicale de hemodializă și dializă peritonială.”

Si nu doar saraca, dar si “decalajul dintre bogați și săraci în ceea ce privește neefectuarea unui control medical necesar e dublu față de media UE” ne spune Dr. Diana Paun, consilier prezidential.

Si totusi (insistam), suntem saraci. S-ar face “fara bani”, deci asta nu ar fi o problema. Ei… (insistam) de ce sa reinventam noi, de ce nu copiem ce fac altii?! De ce nu? Dincolo de aceste intrebari, prea filozofice pentru acest blog, se experimenteaza in multe parti din lume cu noi modele de spitale. Cunosc exemple destule in US, unul mai la indemana in Stanford. Olanda, la randul ei, inoveaza masiv in sanatate si dezvolta un nou concept de spital. Si, pentru a rasufla usurati, Danemarca a decis sa refaca infrastructura in sanatate fix pe aceasta strategie – superspitale, spitale regionale, centre mici. Work in progress, mai multe aici si aici.

Un astfel de proiect necesita o abordare sistemica, de la intelegere la viziune. La vointa politica… La atitudine entrepreneuriala.

Europa nu are sansa pe care o are Romania. Romania e la pamant cu toata infrastructura. Poti face ca dintr-o data sa ajungi la o structura de top pe care occidentalul, ca sa ajunga la ea, ar trebui sa distruga niste spitale care sunt bune.

Competitia si relatia cu mediul privat

“Trebuie sa lucrezi cu privatul. Dar sa controlezi flowul. Acum, un medic de imagistica este peste tot si nicaieri ca sa acopere privatul.” La Colentina s-au realizat primele externalizari de servicii, mai multe in blogul anterior.

Dr. Andreescu sublinieaza ca este important sa colaborezi cu mediul privat, pentru a avea acces la tehnologie, pentru a creste eficienta si a inova. Mediul privat este o forta pe care o poti utiliza, nu trebuie insistat pe o separare. Aici, da exemplul situatiei deficitare in zona de radioterapie – daca s-ar face un cadru prin care casa va plati la pretul x, la acest standard si acest volum pentru urmatorii 10 ani… “in cativa ani de zile vor fi centre care se invart dupa soare”.

Conf. Sorin Paveliu afirma ca atunci cand un spital de stat ridica standardele intra in competitie cu cele private… Dr. Andreescu sublinieaza ca si cele de stat, in conditii normale, ar trebui sa fie in competitie intre ele, nu doar cu cele private.

Pentru a fi competitiv este important sa poti inova la nivel de servicii – nu doar ca structura, dar si ca mod de operare.

Sef de sectie: Daca nu mai avem paturi, ce mai cautam in spital!? Ne vrem paturile inapoi.
Manager de spital: Dar nu aveti ce sa puneti pe ele…
Sef de sectie. Nu conteaza.” (parafrazare) – mai multe in blogul anterior

Adaug aici si incapacitatea de a inova pe baza tehnologiilor digitale. Mai mult, esecul. Despre sistemele informatice din sanatate, cardul si prietenul DES…, poate alta data.

Romania (mai) are o sansa

Aici divaghez doar un pic… ICEEhealth style. Tehnologiile medicale avanseaza atat de rapid, incat, daca ni se pare acum ca sistemul de sanatate din Romania este cum este, in cativa ani vom fi On other news…

E ok sa ai 19 spitale (n.b. in Bucuresti) care functioneaza de capul lor? Nu ai nimic de sharuit?

Tehnologiile digitale au potential extraordinar pentru eficientizarea proceselor in sanatate. Se vorbeste despre noi modele de servicii (telemedicina, studii clinice, preventie), despre faptul ca spitalul ar trebui construit din “bricks and clicks”. Aici, un panel foarte bun, de anul trecut, la Stanford, US. Adaug o discutie intre doi antreprenori despre sharing economy in sanatate – o solutie de tip Uber pentru echipamente medicale, minutul 10:30, aici.

Romania are o infrastructura IT buna si skilluri in acest domeniu. Mai mult, produce inovatie in sanatate pe care nu o asimileaza. Doar doua exemple, dintre ‘prietenii’ ICEEhealth, nascute si inca prezente in Romania. 2016 was an exciting year for MIRA with achievements, events, conferences, and mentions (Mira Rehab). Al doilea, SkinVision, este dat exemplu intr-un proiect de spital al viitorului din Olanda. Si continuam sa producem.

Microsoft awards hardware startup ENTy the 2016 Imagine Cup

The festivities have wrapped for Microsoft’s Imagine Cup, a global competition among students and young people to create new software and devices. The winner this year was ENTy, a polished and highly practical hardware solution for tracking posture, helping with diagnosis and possibly treatment of diseases that affect balance.

Capacitatea unei tari de a inova este masura competitivitatii economice si, mai mult, reflecta masura democratiei sale.

Afirmatia de mai sus se bazeza pe viziuni precum cele ale lui Josheph Schumpeter sau Prof. Maria Mazzucato, printre altii. Food for thought.

Medici, asistente, pacienti, manageri…

Dr. Andreescu a explicat ca exista o structura a deficitului. Avem lipsa de medici de aproximativ 30%. Aparent, asta ar insemna ca 70% muncesc mai mult. In realitate exista nuante, in sensul ca superspecialistii (i.e. neurochirgul minin invaziv) lipsesc aproape cu desavarsire. Va reamintesc ca scoala romaneasca nu ii formeaza. Uneori, le este imposibil sa profeseze in Romania datorita nerecunoasterii specializarilor. Mai grav, nu li se ofera cadrul sa formeze alti specialisti.

Dr. Andreescu considera ca trebuie sa ai intreaga echipa, toti medicii fiind importanti. Faptul ca nu exista superspecialisti este doar o parte a problemei. Anumiti specialisti sunt foarte greu de gasit, de exemplu medicii imagisti. “Acum, un medic de imagistica este peste tot si nicaieri ca sa acopere privatul.”

Marea mea suferinta sunt asistenele si infirmiere. Oamenii mor ca nu sunt ingrijiti…  (Conf. Sorin Paveliu)

Si Dr. Andreescu puncteaza nivelul cazut al instruirii si in cazul asistentelor… “Este dramatic.” Legat de lipsa de personal in general, dar si de personal bine instruit si specializat, Dr. Andreescu sublinieaza ca pentru a construi o echipa ai nevoie sa iei in calcul capacitatea de asimilare si invatare: “exista o curba de incarcare, dupa ce creezi nucleul dur. Mai ales acolo unde nu gasesti acesti oameni. Ii iei si ii instruiesti”.

Cum reuseste un manager si altul nu?

Sistemul nici nu-l stimuleaza, nici nu-l ajuta. (Conf. Sorin Paveliu)

Conf. Sorin Paveliu considera ca sunt multe variabile implicate si este greu sa decizi aspra capacitatilor manageriale. Printre acestea: adresabilitate, relatia cu UMF-urile, modul de plata al spitalelor, competitia cu alte spitale, “imensa problema a personalului” (ibid.) – nu poti sa ii dai afara, nici sa ii stimulezi, exista mai multe surse de plata… ICM-ul, la randul sau, este un indicator relativ – cum de multe ori se interneaza fara a fi nevoie, “toti indicatorii astia coboara” (ibid.).

Sistemul nici nu recunoaste un manager performant. Cum si de ce ar face-o?

Aveti o experienta de spital probabil unica. Nu avem multe exemple. O experienta de neinlocuit. (Conf. Sorin Paveliu despre Dr. Andreescu)

Aceasta minunatie – Sistemul

Haos in sistem. Duci hartii in minister, nu mai e nicio reactie.

Sistemul de sanatate functioneaza ca o masinarie obscura, irationala si imorala. Kafka plange (neurochirurg Dorin Bica). Conf. Sorin Paveliu vorbeste despre deficientele legislatiei (legea sanatatii fiind cea mai des modificata lege din Romania).

La ce telefon răspunde omul din România responsabil cu vaccinarea? Nu știe nimeni, nici măcar ministrul #Sănătății. (Vlad Mixich, HotNews)

Nu avem studii, indicatori, registre de pacienti samd… De fapt, ce avem sunt initiative private (Calitate Spitale) sau individuale. Cum este cazul Dr. rezident Mihai Negrea care a publicat la sfarsitul anului trecut analiza Cat de aglomerati sunt medicii romani cu adevarat? distributia pe judete. Tot el este implicat in dezvoltarea primei aplicatii gratuite ‘pentru pentru calculul valorii relative a cazurilor acute externate’, DRG Grouper.

Este excelent acest termen, Absurdistan (Dr. Marian Stamate) pentru acea parte din Sistem, care, desi prin mandatul sau trebuie sa vegheze, ramane nemuritoare si rece. Colapsul sistemic, inclusiv nivelul educatiei si instruirii medicilor si asistentilor, exodul acestora, lipsa de preventie… Sistemul rezista.

“Salariile UMF cu jumatate de norma sunt mai mari decat ale restului medicilor cu norma intreaga”, afirma Conf. Sorin Paveliu. In plus, exista acel cumul de functii. “Sunt, in discipline chirurgicale, care nu au intrat in sala” (ibid.). Dr. Andreescu adauga: “Am separat UMF de non-UMF la chirurgie si se simte”. Lipsesc parghii de evaluare a competentei si de stimulare a performantei pe toate palierele.

Esti platit pentru ceea ce reprezinti, nu ceea ce faci.

Va reamintesc de pacientul la care au lucrat 49 de doctori si care acum este cancer free. Acest pacient a fost tratat in spitalul Colentina, Bucuresti, Romania. In alt spital, tot in Bucuresti, Romania, 2017 – O tanara de 36 de ani moare infectata cu doua bacterii dupa o operatie de hernie cervicala (tolo.ro). “Sistemul nu discrimineaza” – cateodata un caz de deces are ICM mai mare decat salvarea unui pacient.

Seful de sectie explica parintilor: ”Trebuie sa lupte si el! Noi am facut ce era de facut. Trebuie sa traga de el, sa faca ceva!”. Pe tanar il socheaza exprimarea: ”Cum sa traga de el?! E în coma de zece zile.” – Spitalul Municipal, Bucuresti, Romania, 2016 (tolo.ro)

Am urmarit discutiile pe seama OUG 79, inlusiv ce s-a discutat acum doua zile in Comisia de Sanatate a Camerei Deputatilor. Am apreciat (din nou) maniera in care Presedintele Comisiei, Conf. Corneliu Florin Buicu. In afara de constatarea ca multi membrii ai comisiei (fara cromatica) nu cunosc nici ce se intampla la firul ierbii, nici legislatia actuala din sanatate, nu mi-am schimbat parerea. OUG 79, in orice forma, nu va tulbura semnificativ Absurdistanul.

Măi, oameni buni, vrem să facem medicină de performanță în România. Ȋn plus, și știm să o facem! – neurochirurg in Colentina, Bucuresti, 2017 (Active News)

Adaug ca daca OUG 79 va trece, managerii vor trebui sa aiba acreditari de studii de management spital sau similar acreditate de Ministerul Sanatatii, dar si cele obtinute in Europa vor fi si ok. Altele, nu – too bad for Harvard. Nici experienta demonstrata (track record) nu este importanta – managerul de la AKH si John Hopkins nu ar fi… eligibili fara aceste cursuri.

Sunt multi doctori romani cu specializari de exceptie care nu pot sa profeseze in Romania. Din multe motive, doar unul dintre ele fiind recunoasterea oficiala.

În Anglia, aveam colegi care veneau din toată lumea pentru certificarea FRCS (Fellowship of the Royal College of Surgeons”) și în România nu e bună! Pentru ceilalți colegi, calificarea aceea valora greutatea lor în aur. Aici, trebuie să mergi la nu știu ce «curs la Sinaia». (Dr. Horatiu Ioani)

Solutii…? Cei din UMF-uri cu pasiune pentru medicina si educatie sa spuna stop joc (Dr. Marian Stamate) sau “opriti medicina, vreau sa cobor” (Dr. Simona Tivadar)?

Mantra – “Ca afara”

Măi, oameni buni, vrem să facem medicină de performanță în România. Ȋn plus, și știm să o facem! – neurochirurg in Colentina, Bucuresti, 2017 (Active News)

Noi toti din Romania dorim sa facem spitale, sa nu mai plece lumea.

Europa nu are sansa pe care o are Romania. Romania e la pamant cu toata infrastructura. Poti face ca dintr-o data sa ajungi la o structura de top pe care occidentalul, ca sa ajunga la ea, ar trebui sa distruga niste spitale care sunt bune.

O sa ma repet un pic, dar o sa ma iertati. Avem nevoie de o abordare sistemica, de la intelegere la viziune. De vointa politica si o de atitudine entrepreneuriala. Dar mai ales, sa incepem sa identificam si sa ne promovam oamenii cu experienta, caci valoarea lor este de neinlocuit, de nimeni. Nici macar de cei “de afara” (AKH and all included).

In realitate, insa, nimeni nu intelege ca acest “management performant al sistemului” inseamna CNP-uri. Adica oameni cu chip si nume, cu data de nastere, cu inaltime si greutate – care sa stie, sa practice si sa implementeze acest management performant. Deseori, cu sacrificii personale, pt ca atunci cind conduci, nu iti mai apartii. Adica, CNP-urile astea sa fie peste tot acolo unde exista notiunea de manager sau administrator pe toata ierarhia sistemului sanitar. (Dr. Marian Stamate)

Putem sa avem un sistem de sanatate mai bun decat cele “de afara”? Voi ce ziceti?

Daca am avea o singura sansa, am putea macar sa o recunoastem?

PS. Lasati pacientii sa ajute. Desi ma refer la participarea activa a acestora la decizii in sanatate, mai multe sondaje arata ca sunt dornici chiar sa plateasca taxe mai mari. NU despre taxe este vorba. Vezi Olanda, sistemul de top in Europa, care implica pacientii in decizii de sus pana jos.

Sistemul Medical Românesc și cum e corect să faci infarct

Pacientul (timid): – Alo, bună ziua, acolo Sistemul Medical Românesc? Sistemul Medical Românesc (agasat) – Da! Ce dracu vreți? Pacientul (cu bun simț) – Bună ziua, eu sunt pacientul și v-am sunat, dacă se poate, să îmi spuneți și mie când sunteți mai liber și cât de cât pregătit ca să pot să fac și io un infarct în zona Berceni.

 

Copyright 2015 Lorena Mcnaughtan. All rights reserved.
graphic design by Liana Oprea